Roma - 1973

Prietenia cu batranii, inceputa in 1972, a continuat de-a lungul anilor cu fidelitate fata de persoane si de problemele lor.

Aceasta prietenie s-a transformat intr-un drum ce ne-a ajutat sa patrundem in profunzime pe acest "continent" al batranilor.

Pe primii nostri prieteni in varsta i-am intilnit la Roma, in cartierele sarace Primavalle si Garbatella si putin dupa aceea in Trastevere, in centrul istoric, atunci cand vechile porti ale manastirii Sant'Egidio s-au deschis pentru a gazdui rugaciunea de seara a comunitatii. Persoanele in varsta au fost primele care s-au apropiat si ni s-au alaturat la rugaciunea Comunitatii. Pe atunci eram toti tineri, elevi sau studenti, nu aveam o cultura "geriatrica", ne dadeam seama ca in societatea noastra erau in curs transformari profunde ce aveau sa de-a nastere in cateva zeci de ani unui fenomen numit "revolutie demografica". Interesul fata de persoanele in varsta ne-a fost trezit de urmatoarea constatare: aceste persoane ne apareau asemenea bolnavilor cronici de singuratate care cereau companie si sprijin. Imediat s-a nascut o simpatie si o sincronizare cu problemele lor. Filomena, Venere, Paolina, Nello si atatia altii: sunt persoane impreuna cu care am scris o parte importanta a istoriei comunitatii noastre de crestini. Impreuna cu ei s-a dezvoltat o adevarata "alianta" a Comunitatii cu batranii.

Roma - 1974

In ciuda diferentelor de gusturi, de cultura si de limbaj, am descoperit ca prietenia intre generatii diferite, intre generatia celor tineri si cea a persoanelor in varsta, este posibila. Noi le puteam oferi ceea ce aveam mai pretios: fraternitatea. Ca prieteni ii puteam ajuta, intelege, asculta, ii puteam sustine.